Acum 2 săptămâni, după ce m-am întors din vacanță, am ținut un detox mai special. De atunci mă tot gândesc dacă să împărtășesc sau nu experiența mea. De ce mă tot gandesc ? Pentru că ce s-a întâmplat în urma detoxului este destul de intim și spiritual – și aici nu este multă lume (încă)  foarte deschisă. Ce mi s-a întamplat mie arată încă odată cât de strânsă este legătură între alimentația vegană, raw vegană , postire/detoxifiere  și evoluție spirituală sau mai bine spus echilibrare emoțională pentru că despre asta este vorba.

     Am început sâmbătă dimineața (ziua 1)  cura cu sare amară pentru curățarea ficatului, cu mențiunea că înainte de ora 10 am băut un smoothie cu banane și spirulină , iar ultima doza de apă cu sare nu am mai putut să o beau (griș, cum spune la rețetă nici nu intenționam să îmi fac) . A doua zi am băut sucuri toată ziua : dimineața cu spirulină , seara  chlorella , mai mult pe bază de fructe dimineața , seara  cu legume  (castravete cu mentă și  lămâie m-a încântat și liniștit seara). Am continuat și în ziua 3, 4 și 5 la fel. Foamea a apărut în a 3-a zi abia pentru ca în a doua zi încă îmi era cam greață. În a 4-a zi mi-a fost bine –  aveam energie, eram foarte liniștită, ten curat și strălucitor, abdomen plat.

        În a 5 a zi, la prânz ( după ce am servit freshul de prânz ) m-a luat o ușoară stare de anxietate și slăbiciune. M-am întins în pat și am încercat să mă concentrez la respirație. În câteva minute m-a cuprins un hohot de plâns necontrolat. În timp ce încercam să îmi controlez plânsul , o situație întâmplată în viața mea cu 7 ani în urmă mi-a venit în minte și am înteles : atunci nu plânsesem, deși ar fii trebuit , nici măcar nu conștientizasem ca eu nu îmi plânsesem mama, mi se părea normal pentru că eu sunt puternică și viața merge mai departe, la ce îmi folosea să plâng … . Odată ce am înțeles ce se întâmplă m-am oprit din plâns – uimită de amintire, de ce simțeam, dar doar pentru scurt timp pentru că o nouă repriză de plâns în hohote m-a cuprins. Și am ținut-o așa – 5 reprize de plâns cu pauze după care m-am simțit  eliberată și liniștită. Nu m-am mai gândit în ziua aceea la ce mi s-a întâmplat , nu am simțit nevoia , mă simțeam atât de bine -și nu mi-a mai fost nici foame .

       Din a 6-a zi am început să mănânc salată la prânz asezonată cu semințe  și câte un fruct întreg , mestecat pe îndelete. Și tot în a 6-a zi am făcut și corelația : furia afectează ficatul, tristețea și durerea sufletească controlează furia, deci tot ficatul , iar eu am făcut un detox extrem al ficatului (cura cu sare amară și ulei de măsline) . Fizic nu am eliminat decât apă, dar emotional m-am eliberat de furia și durerea lăsate de moartea mamei mele (pe care nici măcar nu le conștientizam). Mă întreb dacă nu aș fi apucat-o pe acest drum al raw-ului , oare cum ar fii reacționat corpul meu la atâta reprimare …. probabil printr-o boală .

        Experiența a dus la o decizie – detoxurile vor face parte din viața mea periodic și asta în primul rând pentru avantajele psihice/spirituale, abdomenul plat și tenul curat sunt doar bonusuri !!!! Și recomand detoxul tuturor (carnivori, vegani etc.) , doar să vă documentați înainte ca să știți la ce să vă așteptați, iar dacă aveți probleme de sănătate faceți detox sub îndrumarea și supravegherea unor specialiști .

       Aveți grijă de sufletul vostru ! Fericirea și sănătatea de acolo vin !

Andra